Ziua Internaţională de luptă împotriva consumului și traficului ilicit de droguri
Ziua internațională împotriva abuzului și a traficului ilicit de droguri este marcată la 26 iunie în fiecare an pentru a consolida acțiunile și cooperarea în realizarea unei lumi fără abuzul de droguri.
Problema mondială a drogurilor este o problemă complexă care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Multe persoane care consumă droguri se confruntă cu stigmatizarea și discriminarea, care le pot dăuna și mai mult sănătății fizice și mentale și îi pot împiedica să acceseze ajutorul de care au nevoie. Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC) recunoaște importanța adoptării unei abordări centrate pe oameni a politicilor privind drogurile, cu accent pe drepturile omului, compasiunea și practicile bazate pe dovezi. În 2023, lumea continuă să fie martoră la crize umanitare larg răspândite.
Raportul mondial al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate asupra drogurilor din 2022 estimează că:
- Aproximativ 275 milioane de oameni (1 din 18), sau 5,5% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani din întreaga lume, au consumat droguri ilegale cel puțin o dată în 2019.
- Cei mai supuși riscului de a consuma droguri sunt tinerii cu vârsta între 15-35 ani, mai ales din țările cu venituri mici.
- Conform studiilor cea mai critică vârstă pentru a începe consumul este vârsta de 14 ani.
- Aproximativ 36 milioane de persoane care consumă droguri au tulburări de consum de droguri și necesită tratament.
- Creșterea disponibilității și utilizării opioidelor puternice în tratamentul pacienților cu durere cronică persistentă în ultimii 10 ani în unele regiuni ale lumii a condus la o creștere dramatică a mortalității prin supradozaj cu opioide.
- În anul 2019, din 18 milioane de ani/viață pierduți din cauza deceselor premature (DALY), 70% au fost legați de consumul de opioide.
- Prevalența HIV și a hepatitei C sunt disproporționat de ridicate în rândul consumatorilor de droguri și contribuie la epidemia globală de hepatită C. OMS estimează că, în 2015, aproape un sfert (23%) din cele 1,7 milioane de noi infectați cu hepatită C la nivel global au fost atribuibile consumului de droguri injectabile.
- În anul 2019, consumatori de droguri au reprezentat aproximativ 1 din cei 10 noi infectați cu HIV la adulți.
- În ultima decadă, numărul total de decese la nivel mondial atribuit consumului de droguri a crescut cu 17,5 (UNODC,2022).
- În fiecare an, UNODC emite Raportul Mondial asupra Drogurilor, plin de statistici cheie și date faptice obținute din surse oficiale, o abordare bazată pe știință și cercetare. Raportul din acest an va fi lansat pe 26 iunie.
În Uniunea Europeană se estimează că cel puțin o dată în viață ilegal au consumat droguri aproximativ 83 de milioane sau 28,9% dintre adulți (vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani. Experiența cu consumul de droguri este mai frecventă în rândul bărbaților (50,6 milioane) decât în rândul femeilor (32,8 milioane).
Consumul oricărui drog este mai mare în rândul bărbaţilor, această diferenţă fiind adesea și mai pronunţată în cazul modelelor de consum intensiv sau regulat. Se estimează că 96 de milioane de adulţi din UE (grupa de vârstă 15-64 de ani), adică 29% din adulţii europeni au încercat droguri ilegale într-un moment al vieţii.
Conform datelor statistice în Republica Moldova, incidența prin narcomanie este în creștere pentru anul 2021- 682 persoane în cifre absolute, față de 527 în anul 2020. Prevalența pentru anul 2020 în cifre absolute a constituit 12220, iar pentru 2021 în creștere – 12289.
De ce consumă oamenii droguri?
- Pentru curiozitate.
- Pentru plăcere.
- Pentru că este normal socializării și culturii grupului din care fac parte.
- Pentru că prietenii o fac.
- Pentru a-și schimba starea de dispoziție.
- Pentru a fi la modă.
- Pentru că persoana consumatoare trece prin probleme emoționale, psihologice sau sociale.
Indicii care pot sugera consumul de droguri:
- schimbarea bruscă a comportamentului;
- treceri fără motiv de la veselie la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
- pierderea apetitului alimentar;
- ochi injectaţi;
- pierderea gradată a interesului pentru şcoală, muncă, hobby-uri, sporturi, prieteni;
- stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o cauză aparentă;
- cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
- pete neobişnuite, mirosuri ciudate pe piele sau îmbrăcăminte;
- schimbarea grupului de prieteni, precum şi tendinţa de tăinuire a acestor “prieteni”, folosirea unui jargon diferit de cel anterior.
Consumul de droguri reprezintă una dintre cauzele majore ale mortalității evitabile în rândul tinerilor, atât în mod direct, prin supradoză (decese induse de droguri), cât și în mod indirect, prin boli, accidente, violență și suicid asociate consumului de droguri.
Drogurile sunt substanţe chimice cu efecte diferite, care au un impact negativ asupra stării de sănătate, consecinţele fiind de lungă durată şi permanente. Modurile de administrare sunt variate: injectabil, ingestie sau inhalare. Utilizarea medicamentelor psihoactive sau narcotice și a substanțelor psihotrope fără supraveghere medicală este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate. Din acest motiv, producția, vânzarea, distribuția și utilizarea multor dintre aceste substanțe sunt reglementate de tratate internaționale pentru a evita consecințele negative care pot reprezenta o amenințare pentru sănătate și siguranță.
De mulți ani, drogurile tradiționale au inclus substanțe psihoactive derivate din plante, cum ar fi cocaina, heroina și cânepa, consumate în aceleași regiuni în care au fost cultivate sau pe căile comerciale către piața finală. Creșterea comerțului mondial și a turismului conduce la globalizarea pieței substanțelor din plante, care anterior erau concentrate în principal în regiuni specifice. În ultimele decenii, noile substanțe psihoactive sintetizate în laboratoare ce activează ilegal au devenit mai disponibile și sunt utilizate în toate regiunile
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nou născuţi, pierderea progresivă a personalității, şi a autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.
„Oamenii în primul rând: opriți stigmatizarea și discriminarea, consolidați prevenirea!”