ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII MINTALE, 10 OCTOMBRIE
Pe 10 octombrie 2024 marcăm Ziua Mondială a Sănătății Mintale, care ne oferă oportunitatea de a reactiva eforturile pentru a promova și conștientiza sănătatea mintală, făcând locurile de muncă un loc mai sănătos, mai ales că 60% din populația globală are un loc de muncă și angajații își petrec 60% din timp la locul de muncă.
Tema campaniei 2024 este: “Este timpul să acordăm prioritate sănătății mintale la locul de muncă”.
În Republica Moldova, potrivit datelor Studiului național al prevalenței factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 18,3% din populația adultă (18 – 69 ani) au acuzat simptome de depresie și 1,7% de respondenți s-au adresat după asistență la specialiști. Dintre cei care s-au adresat după ajutor, 55% au primit tratamentul necesar.
Datele statistice arată că incidența prin maladii psihice a fost de 254,9 cazuri la 100 mii de locuitori în anul 2023, comparativ cu 2022 când au fost înregistrate 219,0 cazuri la 100 mii locuitori. La copii de vârsta 0 – 17 ani s-au înregistrat în anul 2023 – 240, 1 cazuri la 100 mii locuitori, comparativ cu anul 2022 – 210,3 cazuri la 100 mii locuitori.
Munca poate proteja sănătatea mintală. Munca decentă susține sănătatea mintală bună, oferind:
- un mijloc de trai;
- un sentiment de încredere, scop și realizare;
- oportunitate pentru relații pozitive și incluziune într-o comunitate;
- platformă pentru rutine structurate și multe alte beneficii.
Pentru persoanele cu afecțiuni de sănătate mintală, munca decentă poate contribui la recuperare și incluziune, la îmbunătățirea încrederii și la funcționarea socială.
Riscurile pentru sănătatea mintală la locul de muncă pot include:
- utilizarea insuficientă a competențelor sau subcalificarea pentru muncă;
- sarcini excesive de lucru, personal insuficient;
- ore lungi, nesociale sau inflexibile;
- lipsa controlului asupra designului sau volumului de lucru;
- condiții fizice de muncă nesigure sau precare;
- cultura organizațională care permite comportamente negative;
- sprijin limitat din partea colegilor sau supraveghere autoritara;
- violență, hărțuire sau agresiune;
- discriminare și excludere;
- rolul postului neclar;
- sub- sau supra-promovare;
- nesiguranța locului de muncă, salariu inadecvat sau investiții slabe în dezvoltarea carierei;
- solicitări conflictuale acasă/la muncă.
Recesiunile economice sau urgențele umanitare și de sănătate publică generează riscuri precum pierderea locurilor de muncă, instabilitatea financiară, oportunitățile de angajare reduse sau creșterea șomajului.
Munca poate fi un cadru care amplifică probleme mai ample care afectează negativ sănătatea mintală, inclusiv discriminarea și inegalitatea bazate pe factori precum rasa, sexul, identitatea de gen, orientarea sexuală, handicapul, originea socială, statutul de migrant, religia sau vârsta.
Persoanele cu afecțiuni grave de sănătate mintală sunt mai susceptibile de a fi excluse de la angajare, iar atunci când sunt angajate, au mai multe șanse de a experimenta inegalități la locul de muncă. De asemenea, lipsa locului de muncă prezintă un risc pentru sănătatea mintală. Șomajul, nesiguranța financiară și de muncă și pierderea recentă a locului de muncă sunt factori de risc pentru tentativele de sinucidere.
Deși guvernele și angajatorii au responsabilitatea principală de a proteja și promova sănătatea mintală la locul de muncă, puteți lua măsuri pentru a vă susține bunăstarea. Învățați tehnici pentru a gestiona stresul și a fi atenți la schimbările de sănătatea dvs mintală. Dacă este necesar, solicitați sprijin de la un prieten de încredere, membru al familiei, coleg sau profesionist din domeniul sănătății.