Ziua Mondială de prevenire a înecului
”Oricine se poate îneca, dar nimeni nu ar trebui.”
Ziua Mondială de prevenire a înecului, declarată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU din aprilie 2021. „Prevenirea globală a înecului”, este organizată anual la 25 iulie. Acest eveniment global de advocacy este o oportunitate de a evidenția impactul tragic și profund a înecului asupra familiilor și comunităților și oferă soluții salvatoare de prevenire. În această zi, instituțiile și comunitățile din întreaga lume organizează diverse evenimente și activități pentru a informa și educa oamenii privind modalitățile de prevenire a înecului și măsurile de acordare a primului ajutor la necesitate.
Înecul este a treia cauză de deces accidental la nivel mondial, reprezentând 7% din toate decesele cauzate de traumatisme și accidente. Aproximativ 236 000 de decese cauzate de înec se înregistrează anual în întreaga lume.
Peste 90% dintre decesele prin înec au loc în râuri, lacuri, fântâni și vase de
stocare a apei menajere, copiii și adolescenții din zonele rurale fiind afectați în mod disproporționat.
Dezastrele legate de inundații afectează din ce în ce mai mult milioane de
oameni la nivel global, în parte din cauza escaladării impactului negativ al
schimbărilor climatice, iar înecul este principala cauză a deceselor în timpul
inundațiilor. Înecul a fost cauza a peste 2,5 milioane de decese în ultimul deceniu, care puteau fi prevenite.
În râurile și bazinele acvatice din Republica Moldova, potrivit statisticilor
oficiale în a. 2021 și-au pierdut viața în urma înecului 112 persoane, dintre care 18 copii. În a.2022, numărul înecurilor a fost de 78, inclusiv 15 decese la copii. De la începutul anului 2023, potrivit datelor Inspectoratului General al Situaților de
Urgență au fost înregistrate 34 cazuri de înec, dintre care 3 minori.
Printre factorii de risc ce predispun cel mai des la înec se numără:
∙ Vârstă: Această relație este adesea asociată cu o lipsă de supraveghere. La
nivel global, cele mai mari rate de înec sunt în rândul copiilor între 1 și 4 ani,
urmați de copiii între 5 și 9 ani.
∙ Gen: Bărbații sunt în special expuși riscului de a se îneca, cu o rată de
mortalitate de două ori mai mare decât a femeilor. Studiile sugerează că ratele mai mari de înec în rândul bărbaților se datorează expunerii crescute la apă și comportamentului mai riscant, cum ar fi: înotul singur, consumul de alcool înainte de a înota și plimbările cu barca.
∙ Acces la apă: Accesul sporit la apă este un alt factor de risc pentru înec.
Persoanele cu ocupații precum pescuitul comercial sau pescuitul care folosesc bărci sunt mai predispuse la înec. Copiii care locuiesc în apropierea surselor de apă deschise, cum ar fi șanțurile, iazurile, canalele de irigare sau piscinele sunt expuși în mod special.
∙ Inundații: Înecul reprezintă 75% din decesele în urma inundațiilor. Dezastrele de inundații devin atât mai frecvente, cât și mai grave și este de așteptat ca această tendință să continue ca parte a schimbărilor climatice. Riscurile de înec cresc odată cu inundațiile, în special în țările cu venituri mici și medii, unde oamenii trăiesc în zone predispuse la inundații, iar capacitatea de a avertiza, evacua sau proteja comunitățile de inundații este joasă sau doar în curs de dezvoltare.
∙ Călătoriile pe apă: Călătoriile efectuate pe nave supraaglomerate, nesigure, lipsite de echipamente de siguranță sau operate de personal neinstruit în abordarea incidentelor de transport sau navigație, de asemenea reprezintă un risc sporit de inec, în deosebi pentru migranții ilegali.
∙ Alcoolul: Personalul aflat sub influența alcoolului sau a drogurilor reprezintă, de asemenea, un risc.
Pentru a preveni cazurile de înec se recomandă de a implementa următoarele intervenții:
∙amenajarea locurilor pentru scăldat cu instalarea barierelor de siguranță;
∙supravegherea copiilor și securizarea locurilor periculoase (acoperirea fântânilor, latrinelor, a vaselor mari cu apă, etc.);
∙evitarea scăldatului copiilor fără supravegherea adulților;
∙educarea abilităților de bază pentru înot, siguranță în apă și salvare în siguranță, inclusiv a copiilor de vârstă școlară;
∙instruirea populației referitor la salvarea și resuscitarea în siguranță.
∙evitarea scăldatului în locuri neautorizate, pe timp de noapte și/sau în stare de ebrietate;
∙stabilirea reglementărilor de siguranță privind navigația cu barca, transportul fluvial, inclusiv purtarea dispozitivelor personale de salvare, etc.
Cum salvezi un om de la înec și ce să faci tu dacă simți că te duci la fund?
Țineți minte: principalul dușman al unei persoane care se îneacă este panica, iar o bună pregătire ajută la evitarea acesteia și la o acționare rapidă și clară.
În timp ce unii aleg plajele exotice, alții savurează odihna și pe malul unui râu sau lac din localitate, dar asta nu însemnă că sunt înafara pericolului, deaceea atât imensitatea apelor oceanice, cât și limpezimea lacurilor din marginea satului sunt la fel de riscante. Un alt aspect de luat în considerație este faptul că înecul propriu zis, în realitate, nu este nici pe departe așa cum îl vedem în filme.
Cum să înțelegem că o persoană se îneacă
În primul rând, trebuie să cunoaștem faptul că de cele mai multe ori, un om care se îneacă, nu reușește să ”fluture” din mâini sau să strige după ajutor. În acest moment, toate reacțiile sale sunt instinctive și vizează supraviețuirea: acesta va încerca să respire cât mai des și mai profund, apoi va apărea deasupra apei, apoi va dispărea, mâinile vor bate convulsiv la suprafața apei, iar corpul acestuia va avea practic poziție verticală deaspra apei. În acel moment, persoana practic ”uită” că își poate mișca picioarele. De regulă, o persoană care se îneacă încearcă să facă unele tentative, cel mai des nereușite de a întoarce pe spate.
Iată cum puteți afla dacă persoana de lângă dvs are nevoie de ajutor:
– capul este lăsat puternic pe spate, la suprafață rămânând doar gura deschisă;
– privirea este tulbură sau are ochii închiși;
– părul lipit pe frunte și ochi, acoperindu-i;
– respirația este frecventă, superficială, gura captează convulsiv aerul;
– încearcă să înoate într-o anumită direcție, dar se învârte pe loc;
– încearcă să se întindă pe spate:
– persoana pare să „stea” în apă, dar nu își mișcă picioarele.
– mișcările sale sunt lipsite de sens, de parcă ar urca pe o scară de frânghie.
Amintiți-vă că persoană înecată trebuie scoasă la mal doar pe spate. Dacă persoana care se îneacă este palidă, în timp ce înotați cu el spre mal, îi puteți oferi respirație artificială (gură la gură).
După ce ați ajuns la țărm cu victima, trebuie să apelați imediat la ajutor, dacă acest lucru nu a fost făcut mai devreme, să nu credeți că știți totul și că puteți face totul. A scoate o persoană și a nu face nimic echivalează cu moartea.
Oricine poate efectua primele acțiuni de resuscitare. Nu puneți nimic sub capul victimei care a fost așezată pe mal. Dimpotrivă, capul trebuie înclinat înapoi pentru a elibera căile respiratorii sau pentru a nu se îneca în conținutul stomaculu,i în timpul masajului cardiac extern sau al respirației artificiale. În timpul respirației artificiale, după 2 respirații, apăsați pieptul de 15 ori. Dacă sunteți doi ”salvatori” – după 1 respirație, faceți 5 compresii toracice. O persoană trebuie resuscitată până când își recapătă cunoștința sau înainte de sosirea ambulanței.
”Oricine se poate îneca, nimeni nu ar trebui.”